Ponderea deceselor cauzate de boli cardiovasculare

Cât la sută dintre decese au drept cauză bolile aparatului circulator. România are una dintre cele mai mari ponderi din Europa, și asta nu s-a schimbat în treizeci de ani.

Domeniu: Sănătate și educație
Acoperire: 1990–2025
Ultima valoare: 52,2% (2025)

Pe scurt

Cât la sută dintre decese sunt cauzate de boli de inimă și de vase de sânge. În România peste jumătate - una dintre cele mai mari ponderi din Europa, și neschimbată de treizeci de ani. Sunt bolile cel mai mult influențate de alimentație, fumat și depistare la timp, adică exact cele pe care un sistem de prevenție le-ar putea reduce.

Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire

1. 2021 · Vârful mortalității din pandemie (extern) — În 2021 au murit în România 336.678 de oameni, cu 75.233 mai mulți decât în 2019. Ponderea deceselor prin tumori scade de la 19,3% la 13,9%, deși numărul lor scade doar de la 50.367 la 46.851; la bolile cardiovasculare ponderea scade de la 55,6% la 51,9%, iar numărul chiar crește, de la 145.456 la 174.625. Ponderile au scăzut pentru că numitorul a crescut.

Reperele de pe grafic sunt evenimente care se văd în date. Nu înseamnă că evenimentul a cauzat ce urmează după el - înseamnă că s-a petrecut atunci.

Ce se mai petrecea atunci (11)

1998 · Trecerea la asigurările sociale de sănătate (intern) — Legea 145/1997 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar articolul 88 a amânat la 1 ianuarie 1999 funcționarea caselor de asigurări ca instituții publice autonome: în 1998 Ministerul Finanțelor colecta contribuțiile, iar Ministerul Sănătății administra 80% din ele. Cota asiguratului se aplică și ea din 1 ianuarie 1999. De aceea treapta se vede în 1999, nu în 1998: cheltuiala publică cu sănătatea urcă de la 2,4% la 3,8% din PIB, medicii cu 8,8% și stomatologii cu 9,6%. Se schimbă și cine plătește, și cum sunt numărate serviciile.
2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
2011 · Legea educației naționale și comasarea școlilor (intern) — Legea 1/2011 reorganizează învățământul, iar școlile mici sunt comasate în unități cu personalitate juridică. Scăderea numărului de școli din acest an este administrativă, nu demografică.
2011 · Închiderea spitalelor mici (intern) — Zeci de spitale orășenești sunt desființate sau transformate în cămine pentru vârstnici. Numărul de spitale scade cu aproape patruzeci într-un singur an.
2018 · Majorarea salariilor din sănătate și educație (intern) — Legea salarizării unitare se aplică etapizat, iar din 2018 salariile medicilor și ale profesorilor cresc substanțial. Este prima schimbare majoră de după anii de emigrație a personalului medical.
2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
2025 · Reorganizarea rețelei școlare (intern) — 507 școli, 8,1% din total, își pierd personalitatea juridică și devin structuri ale altora. Numărul de unități scade cu 398 într-un an, dar clădirile rămân deschise - se schimbă cine le conduce, nu dacă mai există.

Evenimente care nu sunt despre acest indicator, dar cad in perioada lui. Apar pe grafic ca linii subtiri, fara numar.

% · Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online) · Actualizat de sursă la 2026-09-09

Pe județe

Anul 2025

40,4%–46,8% 46,8%–49,6% 49,6%–51,4% 51,4%–52,4% 52,4%–55,4% 55,4%–58,8% 58,8%+

Vezi datele ca tabel

locul	Județ	Valoare
1	Teleorman	63,9%
2	Mehedinți	63,0%
3	Giurgiu	61,1%
4	Dolj	59,7%
5	Vâlcea	59,3%
6	Olt	58,8%
7	Suceava	58,8%
8	Buzău	57,6%
9	Vrancea	57,5%
10	Ialomița	56,2%
11	Gorj	55,6%
12	Cluj	55,4%
13	Sălaj	55,4%
14	Hunedoara	55,0%
15	Bihor	54,7%
16	Galați	53,3%
17	Tulcea	52,7%
18	Ilfov	52,4%
19	Argeș	52,2%
20	Covasna	52,0%
21	Neamț	51,9%
22	Caraș-Severin	51,7%
23	București	51,7%
24	Prahova	51,4%
25	Constanța	51,0%
26	Bacău	50,7%
27	Brăila	50,6%
28	Alba	50,3%
29	Vaslui	50,2%
30	Iași	49,6%
31	Arad	49,1%
32	Brașov	48,8%
33	Botoșani	47,7%
34	Călărași	47,3%
35	Mureș	47,3%
36	Harghita	46,8%
37	Dâmbovița	46,0%
38	Bistrița-Năsăud	45,9%
39	Maramureș	45,6%
40	Sibiu	44,4%
41	Satu Mare	43,9%
42	Timiș	40,4%

Culorile sunt pe clase de câte o șeptime din județe, nu pe intervale egale, pentru că valorile sunt foarte inegale. Pragurile fiecărei clase sunt în legendă.

Marcaje pe date: definiție diferită.

Metodologie și surse

Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online)— Calculat din Decese prin boli cardiovasculare și Decese
Licență: Public sector information — attribution required (terms to confirm with INS)

Fișierele acestei pagini

Adresele sunt stabile și pot fi citite direct de un script. Imaginea poartă titlul, sursa și data în ea, deci rămâne atribuită oriunde ajunge.

Descarcă datele (CSV) — /data/deaths-circulatory-share.csv
JSON, cu unitate, sursă și citare — /data/deaths-circulatory-share.json
Graficul ca imagine (SVG) — /img/deaths-circulatory-share.svg
Harta ca imagine (SVG) — /img/harta/deaths-circulatory-share.svg

Citare

România în date, „Ponderea deceselor cauzate de boli cardiovasculare”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-09-09.

Pune graficul pe site-ul tău

Copiază codul de mai jos. Graficul rămâne interactiv și poartă cu el sursa și data actualizării.

Grafic

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/deaths-circulatory-share" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Ponderea deceselor cauzate de boli cardiovasculare"></iframe>

Hartă pe județe

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/deaths-circulatory-share/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Ponderea deceselor cauzate de boli cardiovasculare"></iframe>

Vezi datele ca tabel

Perioadă	%	Marcaje pe date
1990	58,9%
1991	60,6%
1992	61,1%
1993	61,6%
1994	60,6%
1995	61,5%
1996	62,1%
1997	61,5%
1998	61,7%
1999	62,4%
2000	61,5%
2001	61,3%
2002	62,1%
2003	62,1%
2004	61,5%
2005	62,2%
2006	62,1%
2007	61,3%
2008	60,5%
2009	60,1%
2010	60,2%
2011	60,3%
2012	60,0%	definiție diferită
2013	58,9%
2014	58,4%
2015	58,6%
2016	57,5%
2017	57,3%
2018	56,4%
2019	55,6%
2020	54,4%	definiție diferită
2021	51,9%
2022	55,1%
2023	53,7%
2024	53,1%
2025	52,2%