Cheltuieli publice cu apărarea
Cheltuielile totale ale administrației publice cu apărarea, ca procent din PIB. Este definiția COFOG a Eurostat, care nu coincide cu cifra NATO: NATO include și pensiile militare și o parte din jandarmerie.
Pe scurt
Cheltuielile publice cu apărarea, în definiția COFOG a Eurostat. Nu este cifra NATO: NATO include și pensiile militare și o parte din jandarmerie, deci procentul anunțat politic este mai mare decât cel de aici.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
- 1. 1998 · Cifrele pe funcții din anii 1990 nu se pot citi ca politică (intern) — Cheltuielile cu ordinea publică apar la 0,7% din PIB în 1997 și 0,5% în 1998, între 1,6% în 1996 și 1,6% în 1999. În aceiași ani cheltuielile publice totale nu scad - 33,2% din PIB în 1996, 34,6% în 1997, 35,6% în 1998 - iar protecția socială urcă de la 10,3% la 11,5%. Nu s-au tăiat deci banii de la poliție, instanțe și penitenciare: s-a schimbat cum au fost împărțiți pe funcții. Aceeași cădere imposibilă apare în 1998 la apărare, 0,8% din PIB după 2,5%. Seria se poate compara cu ea însăși abia din 1999 încolo.
- 2. 2011 · Apărarea se înjumătățește înainte de angajamentul de 2% (intern) — Cheltuielile cu apărarea scad de la 1,4% din PIB în 2010 la 0,8% în 2011 și la 0,7%, nivel la care stau din 2012 până în 2014. În cifrele proprii ale NATO, care includ și pensiile militare, cheltuiala a scăzut în termeni reali patru ani la rând - minus 18,8% în 2011, minus 12,1% în 2012, minus 11,2% în 2013 și minus 4,7% în 2014, aproape 40% cumulat. Cele 0,7% din 2014 nu sunt deci un punct de pornire, ci fundul unei scăderi, și nu sunt aceeași cifră cu cea a NATO, care pentru 2014 dă 1,35% din PIB.
- 3. 2014 · Angajamentul NATO de 2% din PIB (extern) — La summitul din Țara Galilor, aliații se angajează să ajungă la 2% din PIB pentru apărare. Cheltuielile României urcă de la 0,7% în 2014 la 1,3% doi ani mai târziu, în definiția Eurostat - care este mai strictă decât cea NATO.
Ce se mai petrecea atunci (11)
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
Metodologie și surse
Fișierele acestei pagini
Citare
România în date, „Cheltuieli publice cu apărarea”. Sursă: Eurostat, actualizat 2026-10-21.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/defence-spending-gdp" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Cheltuieli publice cu apărarea"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % din PIB | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1995 | 2,40% | |
| 1996 | 2,40% | |
| 1997 | 2,50% | |
| 1998 | 0,80% | |
| 1999 | 1,80% | |
| 2000 | 2,20% | |
| 2001 | 1,90% | |
| 2002 | 2,20% | |
| 2003 | 2,60% | |
| 2004 | 2,20% | |
| 2005 | 2,80% | |
| 2006 | 2,30% | |
| 2007 | 1,70% | |
| 2008 | 1,40% | |
| 2009 | 1,40% | |
| 2010 | 1,40% | |
| 2011 | 0,80% | |
| 2012 | 0,70% | |
| 2013 | 0,70% | |
| 2014 | 0,70% | |
| 2015 | 0,90% | |
| 2016 | 1,30% | |
| 2017 | 1,30% | |
| 2018 | 1,20% | |
| 2019 | 1,20% | |
| 2020 | 1,90% | |
| 2021 | 1,40% | |
| 2022 | 1,40% | |
| 2023 | 1,20% | |
| 2024 | 1,60% |