Numărul de medici

Medicii din rețeaua sanitară, exclusiv stomatologii, la sfârșitul anului. Îi numără acolo unde lucrează, nu unde locuiesc, iar un medic care lucrează în mai multe locuri este numărat o dată.

Domeniu: Sănătate și educație
Acoperire: 1997–2025
Ultima valoare: 77.556 (2025)

Pe scurt

Câți medici lucrează în sistem. Numărați la locul de muncă, nu acolo unde locuiesc pacienții - de aceea cifra pe județ spune unde se tratează oamenii, nu unde locuiesc.

Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire

1. 1998 · Trecerea la asigurările sociale de sănătate (intern) — Legea 145/1997 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar articolul 88 a amânat la 1 ianuarie 1999 funcționarea caselor de asigurări ca instituții publice autonome: în 1998 Ministerul Finanțelor colecta contribuțiile, iar Ministerul Sănătății administra 80% din ele. Cota asiguratului se aplică și ea din 1 ianuarie 1999. De aceea treapta se vede în 1999, nu în 1998: cheltuiala publică cu sănătatea urcă de la 2,4% la 3,8% din PIB, medicii cu 8,8% și stomatologii cu 9,6%. Se schimbă și cine plătește, și cum sunt numărate serviciile.

Reperele de pe grafic sunt evenimente care se văd în date. Nu înseamnă că evenimentul a cauzat ce urmează după el - înseamnă că s-a petrecut atunci.

Ce se mai petrecea atunci (10)

2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
2011 · Legea educației naționale și comasarea școlilor (intern) — Legea 1/2011 reorganizează învățământul, iar școlile mici sunt comasate în unități cu personalitate juridică. Scăderea numărului de școli din acest an este administrativă, nu demografică.
2011 · Închiderea spitalelor mici (intern) — Zeci de spitale orășenești sunt desființate sau transformate în cămine pentru vârstnici. Numărul de spitale scade cu aproape patruzeci într-un singur an.
2018 · Majorarea salariilor din sănătate și educație (intern) — Legea salarizării unitare se aplică etapizat, iar din 2018 salariile medicilor și ale profesorilor cresc substanțial. Este prima schimbare majoră de după anii de emigrație a personalului medical.
2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
2025 · Reorganizarea rețelei școlare (intern) — 507 școli, 8,1% din total, își pierd personalitatea juridică și devin structuri ale altora. Numărul de unități scade cu 398 într-un an, dar clădirile rămân deschise - se schimbă cine le conduce, nu dacă mai există.

Evenimente care nu sunt despre acest indicator, dar cad in perioada lui. Apar pe grafic ca linii subtiri, fara numar.

persoane · Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online) · Actualizat de sursă la 2026-07-06

Pe județe

Anul 2025

322–475 475–585 585–747 747–1.045 1.045–1.462 1.462–3.336 3.336+

Vezi datele ca tabel

locul	Județ	Valoare
1	București	19.661
2	Timiș	6.171
3	Iași	5.271
4	Cluj	4.454
5	Dolj	3.810
6	Mureș	3.336
7	Constanța	3.286
8	Bihor	2.599
9	Brașov	2.374
10	Sibiu	1.581
11	Argeș	1.561
12	Galați	1.462
13	Arad	1.448
14	Ilfov	1.363
15	Prahova	1.343
16	Hunedoara	1.212
17	Bacău	1.153
18	Suceava	1.045
19	Maramureș	1.009
20	Neamț	884
21	Vâlcea	881
22	Olt	815
23	Gorj	773
24	Alba	747
25	Botoșani	700
26	Buzău	658
27	Dâmbovița	647
28	Harghita	646
29	Satu Mare	626
30	Vaslui	585
31	Brăila	569
32	Bistrița-Năsăud	540
33	Mehedinți	533
34	Vrancea	530
35	Caraș-Severin	516
36	Teleorman	475
37	Sălaj	461
38	Covasna	421
39	Călărași	380
40	Ialomița	379
41	Giurgiu	329
42	Tulcea	322

Culorile sunt pe clase de câte o șeptime din județe, nu pe intervale egale, pentru că valorile sunt foarte inegale. Pragurile fiecărei clase sunt în legendă.

Metodologie și surse

Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online)— SAN104A
Licență: Public sector information — attribution required (terms to confirm with INS)

Descarcă datele (CSV)

Citare

România în date, „Numărul de medici”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-07-06.

Pune graficul pe site-ul tău

Copiază codul de mai jos. Graficul rămâne interactiv și poartă cu el sursa și data actualizării.

Grafic

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/doctors-count" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Numărul de medici"></iframe>

Hartă pe județe

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/doctors-count/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Numărul de medici"></iframe>

Vezi datele ca tabel

Perioadă	persoane	Marcaje pe date
1997	41.301
1998	42.498
1999	46.238
2000	45.786
2001	46.773
2002	45.805
2003	46.919
2004	48.150
2005	47.388
2006	46.936
2007	48.199
2008	50.267
2009	50.386
2010	52.204
2011	52.541
2012	53.681
2013	54.086
2014	54.929
2015	56.110
2016	57.304
2017	58.583
2018	60.585
2019	63.303
2020	65.740
2021	68.760
2022	71.293
2023	72.740
2024	74.402
2025	77.556