Datoria externă netă
Cât datorează România în străinătate peste ce are de încasat, ca procent din PIB. Spre deosebire de datoria publică, include și datoria privată, dar scade creanțele pe care țara le are asupra străinătății.
Pe scurt
Cât datorează România în afară - stat, bănci și firme la un loc - minus ce are de încasat din afară. Spre deosebire de datoria publică, aici intră și împrumuturile private. Contează pentru că se plătește în valută: dacă leul se depreciază, datoria crește în lei fără ca nimeni să se fi împrumutat în plus.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
- 1. 2007-07 · Cel mai tare curs al leului, în cel mai dezechilibrat an (extern) — Pe 2 iulie 2007 un euro a costat 3,1110 lei, minimul seriei, care începe în 2005. În același an contul curent a coborât la minus 13,6% din PIB, cel mai slab nivel al seriei, datoria externă netă a urcat de la 11,7% la 20% din PIB, iar poziția investițională netă a căzut de la minus 36,5% la minus 46,1% - ultimele două sunt cele mai mari mișcări anuale din seriile lor. Un curs tare nu arată aici o economie echilibrată, ci capital străin care intra: pe 22 ianuarie 2009 euro costa 4,3130 lei, cu 38,6% mai mult decât în iulie 2007.
- 2. 2014 · Cea mai mare ajustare externă din serie (intern) — Contul curent trece de la minus 4,7% din PIB în 2012 la minus 1,1% în 2013 și minus 0,3% în 2014, singurii doi ani sub 2% din toată seria. Deficitul comercial se reduce cu 40% în 2013, de la 9.634 la 5.755 de milioane de euro, pentru că exporturile cresc cu 10,0% iar importurile cu 1,1%. În 2014 datoria externă netă scade de la 37,4% la 30,1% din PIB și poziția investițională netă urcă de la minus 64,4% la minus 57,6%, cele mai mari mișcări anuale din seriile lor - mai mult decât poate explica creșterea PIB-ului nominal, deci stocul în sine a scăzut. Ce l-a plătit nu se vede în datele de aici.
Ce se mai petrecea atunci (12)
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Pachetul de corecție fiscală: TVA la 21% (intern) — Din august 2025 TVA urcă de la 19% la 21%, împreună cu alte majorări de taxe, pentru a reduce un deficit de peste 8% din PIB. Efectul pe inflație se vede imediat; cel pe deficit, mai târziu.
Metodologie și surse
Fișierele acestei pagini
Citare
România în date, „Datoria externă netă”. Sursă: Eurostat, actualizat 2026-10-29.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/external-debt-net" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Datoria externă netă"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % din PIB | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 2005 | 9,40% | |
| 2006 | 11,7% | |
| 2007 | 20,0% | |
| 2008 | 26,9% | |
| 2009 | 31,8% | |
| 2010 | 35,3% | |
| 2011 | 36,1% | |
| 2012 | 36,8% | |
| 2013 | 37,4% | |
| 2014 | 30,1% | |
| 2015 | 27,5% | |
| 2016 | 24,1% | |
| 2017 | 22,9% | |
| 2018 | 19,4% | |
| 2019 | 19,5% | |
| 2020 | 23,1% | |
| 2021 | 22,4% | |
| 2022 | 19,5% | |
| 2023 | 19,3% | |
| 2024 | 20,8% | |
| 2025 | 24,7% |