Elevi în învățământul primar și gimnazial
Elevii înscriși în învățământul primar și gimnazial, inclusiv în cel special. Este învățământul obligatoriu, clasele pregătitoare până la a opta.
Pe scurt
Elevii din învățământul primar și gimnazial - clasele I-VIII. Este segmentul obligatoriu, deci scăderea lui este demografie pură, nu abandon.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
Ce se mai petrecea atunci (11)
- 1998 · Trecerea la asigurările sociale de sănătate (intern) — Legea 145/1997 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar articolul 88 a amânat la 1 ianuarie 1999 funcționarea caselor de asigurări ca instituții publice autonome: în 1998 Ministerul Finanțelor colecta contribuțiile, iar Ministerul Sănătății administra 80% din ele. Cota asiguratului se aplică și ea din 1 ianuarie 1999. De aceea treapta se vede în 1999, nu în 1998: cheltuiala publică cu sănătatea urcă de la 2,4% la 3,8% din PIB, medicii cu 8,8% și stomatologii cu 9,6%. Se schimbă și cine plătește, și cum sunt numărate serviciile.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2011 · Legea educației naționale și comasarea școlilor (intern) — Legea 1/2011 reorganizează învățământul, iar școlile mici sunt comasate în unități cu personalitate juridică. Scăderea numărului de școli din acest an este administrativă, nu demografică.
- 2011 · Închiderea spitalelor mici (intern) — Zeci de spitale orășenești sunt desființate sau transformate în cămine pentru vârstnici. Numărul de spitale scade cu aproape patruzeci într-un singur an.
- 2018 · Majorarea salariilor din sănătate și educație (intern) — Legea salarizării unitare se aplică etapizat, iar din 2018 salariile medicilor și ale profesorilor cresc substanțial. Este prima schimbare majoră de după anii de emigrație a personalului medical.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Reorganizarea rețelei școlare (intern) — 507 școli, 8,1% din total, își pierd personalitatea juridică și devin structuri ale altora. Numărul de unități scade cu 398 într-un an, dar clădirile rămân deschise - se schimbă cine le conduce, nu dacă mai există.
Pe județe
Vezi datele ca tabel
| locul | Județ | Valoare |
|---|---|---|
| 1 | București | 154.335 |
| 2 | Iași | 70.113 |
| 3 | Suceava | 65.095 |
| 4 | Cluj | 59.329 |
| 5 | Constanța | 59.290 |
| 6 | Timiș | 57.869 |
| 7 | Prahova | 54.396 |
| 8 | Brașov | 53.188 |
| 9 | Bihor | 49.981 |
| 10 | Bacău | 48.952 |
| 11 | Dolj | 47.253 |
| 12 | Mureș | 46.900 |
| 13 | Argeș | 46.035 |
| 14 | Ilfov | 39.264 |
| 15 | Sibiu | 37.672 |
| 16 | Galați | 37.034 |
| 17 | Dâmbovița | 36.581 |
| 18 | Neamț | 36.225 |
| 19 | Maramureș | 35.653 |
| 20 | Arad | 33.557 |
| 21 | Botoșani | 31.996 |
| 22 | Buzău | 30.700 |
| 23 | Vaslui | 29.035 |
| 24 | Satu Mare | 27.814 |
| 25 | Harghita | 27.451 |
| 26 | Bistrița-Năsăud | 26.793 |
| 27 | Olt | 26.780 |
| 28 | Vrancea | 26.250 |
| 29 | Alba | 25.732 |
| 30 | Hunedoara | 25.160 |
| 31 | Vâlcea | 24.902 |
| 32 | Gorj | 22.640 |
| 33 | Călărași | 22.455 |
| 34 | Giurgiu | 20.856 |
| 35 | Teleorman | 20.616 |
| 36 | Brăila | 20.482 |
| 37 | Sălaj | 20.078 |
| 38 | Ialomița | 18.817 |
| 39 | Covasna | 18.332 |
| 40 | Caraș-Severin | 17.396 |
| 41 | Mehedinți | 16.127 |
| 42 | Tulcea | 14.487 |
Marcaje pe date: întrerupere de serie.
Metodologie și surse
Fișierele acestei pagini
Citare
România în date, „Elevi în învățământul primar și gimnazial”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-09-01.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/pupils-primary-secondary" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Elevi în învățământul primar și gimnazial"></iframe>
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/pupils-primary-secondary/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Elevi în învățământul primar și gimnazial"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | persoane | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1990 | 2.730.306 | |
| 1991 | 2.639.279 | |
| 1992 | 2.572.454 | |
| 1993 | 2.533.491 | |
| 1994 | 2.532.169 | |
| 1995 | 2.541.945 | |
| 1996 | 2.546.231 | |
| 1997 | 2.559.766 | |
| 1998 | 2.556.930 | |
| 1999 | 2.498.139 | |
| 2000 | 2.411.505 | |
| 2001 | 2.320.536 | |
| 2002 | 2.198.312 | |
| 2003 | 2.122.226 | |
| 2004 | 1.996.604 | |
| 2005 | 1.900.561 | |
| 2006 | 1.842.208 | |
| 2007 | 1.789.693 | |
| 2008 | 1.752.335 | |
| 2009 | 1.719.676 | |
| 2010 | 1.691.441 | |
| 2011 | 1.629.406 | |
| 2012 | 1.744.192 | |
| 2013 | 1.743.254 | întrerupere de serie |
| 2014 | 1.732.305 | |
| 2015 | 1.712.088 | |
| 2016 | 1.695.461 | |
| 2017 | 1.677.968 | |
| 2018 | 1.653.688 | |
| 2019 | 1.622.641 | |
| 2020 | 1.589.432 | |
| 2021 | 1.609.941 | |
| 2022 | 1.606.975 | |
| 2023 | 1.597.499 | |
| 2024 | 1.589.283 | |
| 2025 | 1.583.621 |