Cheltuieli de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB
Cheltuielile totale cu cercetarea-dezvoltarea raportate la PIB, din toate sectoarele. Ținta europeană este 3%; România este constant ultima din Uniune.
Pe scurt
Cât cheltuie țara pe cercetare și dezvoltare, din tot ce produce. Este indicatorul care prezice cel mai bine unde va fi o economie peste douăzeci de ani: cercetarea de azi sunt produsele de mâine. România cheltuie 0,46%, ultima din Uniune, și cifra nu s-a mișcat în treizeci de ani.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
- 1. 2011 · Cercetătorii se renumără în 2011 (intern) — Numărul cercetătorilor scade de la 30.707 la 25.489, minus 17%, în timp ce salariații din cercetare-dezvoltare, din aceeași tabelă, cresc de la 39.065 la 42.363, plus 8,4%. Personalul care nu este cercetător se dublează, de la 8.358 la 16.874, iar ponderea cercetătorilor în sector cade de la 78,6% la 60,2% și nu a mai revenit: 63,6% în 2024. Nu au plecat 5.000 de cercetători într-un an în care sectorul creștea - s-a mutat granița dintre cercetător și personal auxiliar. Eurostat marchează 2011 ca ruptură în seria de intensitate a cercetării a României, dar nu am găsit o notă a INS care să spună ce s-a reclasificat.
Ce se mai petrecea atunci (11)
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
Marcaje pe date: întrerupere de serie.
Metodologie și surse
Fișierele acestei pagini
Citare
România în date, „Cheltuieli de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB”. Sursă: Eurostat, actualizat 2026-09-29.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/rd-intensity" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Cheltuieli de cercetare-dezvoltare ca procent din PIB"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % din PIB | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1995 | 0,76% | întrerupere de serie |
| 1996 | 0,67% | |
| 1997 | 0,57% | |
| 1998 | 0,50% | |
| 1999 | 0,40% | |
| 2000 | 0,37% | |
| 2001 | 0,39% | |
| 2002 | 0,38% | |
| 2003 | 0,40% | |
| 2004 | 0,39% | |
| 2005 | 0,41% | |
| 2006 | 0,46% | |
| 2007 | 0,51% | |
| 2008 | 0,55% | |
| 2009 | 0,44% | |
| 2010 | 0,45% | |
| 2011 | 0,47% | întrerupere de serie |
| 2012 | 0,46% | |
| 2013 | 0,39% | |
| 2014 | 0,38% | |
| 2015 | 0,49% | |
| 2016 | 0,49% | |
| 2017 | 0,51% | |
| 2018 | 0,50% | |
| 2019 | 0,48% | |
| 2020 | 0,47% | |
| 2021 | 0,47% | |
| 2022 | 0,46% | |
| 2023 | 0,52% | |
| 2024 | 0,46% |