Cercetători

Cercetătorii propriu-ziși, subcategorie a salariaților din cercetare-dezvoltare. Restul sunt tehnicieni și personal auxiliar.

Domeniu: Economie și muncă
Acoperire: 2004–2024
Ultima valoare: 32.163 (2024)

Pe scurt

Cercetătorii propriu-ziși, o subcategorie a salariaților din cercetare-dezvoltare - restul sunt tehnicieni și personal auxiliar. Raportul dintre cele două spune cât de mult din sector este muncă științifică și cât este infrastructură în jurul ei.

Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire

1. 2011 · Cercetătorii se renumără în 2011 (intern) — Numărul cercetătorilor scade de la 30.707 la 25.489, minus 17%, în timp ce salariații din cercetare-dezvoltare, din aceeași tabelă, cresc de la 39.065 la 42.363, plus 8,4%. Personalul care nu este cercetător se dublează, de la 8.358 la 16.874, iar ponderea cercetătorilor în sector cade de la 78,6% la 60,2% și nu a mai revenit: 63,6% în 2024. Nu au plecat 5.000 de cercetători într-un an în care sectorul creștea - s-a mutat granița dintre cercetător și personal auxiliar. Eurostat marchează 2011 ca ruptură în seria de intensitate a cercetării a României, dar nu am găsit o notă a INS care să spună ce s-a reclasificat.

Reperele de pe grafic sunt evenimente care se văd în date. Nu înseamnă că evenimentul a cauzat ce urmează după el - înseamnă că s-a petrecut atunci.

Ce se mai petrecea atunci (8)

2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.

Evenimente care nu sunt despre acest indicator, dar cad in perioada lui. Apar pe grafic ca linii subtiri, fara numar.

persoane · Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online) · Actualizat de sursă la 2025-12-09

Pe județe

Anul 2024

0 3–9 9–26 26–66 66–223 223–1.046 1.046+fără date

Vezi datele ca tabel

locul	Județ	Valoare
1	București	14.507
2	Timiș	3.047
3	Iași	2.623
4	Cluj	2.457
5	Ilfov	1.899
6	Constanța	1.526
7	Brașov	1.046
8	Dolj	756
9	Arad	698
10	Argeș	680
11	Galați	625
12	Sibiu	523
13	Suceava	437
14	Alba	223
15	Hunedoara	219
16	Vâlcea	156
17	Dâmbovița	105
18	Mureș	95
19	Prahova	74
20	Tulcea	66
21	Bihor	62
22	Neamț	45
23	Călărași	37
24	Gorj	32
25	Covasna	27
26	Bistrița-Năsăud	26
27	Buzău	26
28	Ialomița	26
29	Vaslui	23
30	Harghita	19
31	Giurgiu	15
32	Sălaj	12
33	Brăila	11
34	Bacău	9
35	Teleorman	9
36	Satu Mare	8
37	Maramureș	4
38	Botoșani	4
39	Vrancea	3
40	Olt	3
41	Caraș-Severin	0
—	Mehedinți	fără date

Culorile sunt pe clase de câte o șeptime din județe, nu pe intervale egale, pentru că valorile sunt foarte inegale. Pragurile fiecărei clase sunt în legendă.

Marcaje pe date: întrerupere de serie.

Metodologie și surse

Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online)— CDP102E
Licență: Public sector information — attribution required (terms to confirm with INS)

Fișierele acestei pagini

Adresele sunt stabile și pot fi citite direct de un script. Imaginea poartă titlul, sursa și data în ea, deci rămâne atribuită oriunde ajunge.

Descarcă datele (CSV) — /data/researchers.csv
JSON, cu unitate, sursă și citare — /data/researchers.json
Graficul ca imagine (SVG) — /img/researchers.svg
Harta ca imagine (SVG) — /img/harta/researchers.svg

Citare

România în date, „Cercetători”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2025-12-09.

Pune graficul pe site-ul tău

Copiază codul de mai jos. Graficul rămâne interactiv și poartă cu el sursa și data actualizării.

Grafic

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/researchers" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Cercetători"></iframe>

Hartă pe județe

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/researchers/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Cercetători"></iframe>

Vezi datele ca tabel

Perioadă	persoane	Marcaje pe date
2004	27.253
2005	29.608
2006	30.122
2007	30.740
2008	30.864
2009	30.645
2010	30.707
2011	25.489	întrerupere de serie
2012	27.838
2013	27.600
2014	27.535
2015	27.253
2016	27.801
2017	27.367
2018	27.471
2019	27.168
2020	28.090
2021	29.347
2022	29.837
2023	31.182
2024	32.163