Elevi per cadru didactic
Elevii din învățământul primar și gimnazial împărțiți la cadrele didactice de la aceleași niveluri. Spre deosebire de raportarea la populație, această cifră chiar spune cât de încărcat este sistemul. Nu este însă mărimea clasei: un cadru didactic poate preda la mai multe clase, iar în mediul rural școlile mici trag raportul în jos fără ca învățarea să fie neapărat mai bună.
Pe scurt
Câți elevi revin unui cadru didactic. Nu este mărimea clasei - profesorii de la discipline cu puține ore și personalul din școlile mici trag media în jos, așa că raportul iese mereu mai mic decât clasa reală. Util pentru comparații între județe, înșelător dacă e citit ca „atâția copii într-o clasă”.
Ce se mai petrecea atunci (11)
- 1998 · Trecerea la asigurările sociale de sănătate (intern) — Legea 145/1997 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar articolul 88 a amânat la 1 ianuarie 1999 funcționarea caselor de asigurări ca instituții publice autonome: în 1998 Ministerul Finanțelor colecta contribuțiile, iar Ministerul Sănătății administra 80% din ele. Cota asiguratului se aplică și ea din 1 ianuarie 1999. De aceea treapta se vede în 1999, nu în 1998: cheltuiala publică cu sănătatea urcă de la 2,4% la 3,8% din PIB, medicii cu 8,8% și stomatologii cu 9,6%. Se schimbă și cine plătește, și cum sunt numărate serviciile.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2011 · Legea educației naționale și comasarea școlilor (intern) — Legea 1/2011 reorganizează învățământul, iar școlile mici sunt comasate în unități cu personalitate juridică. Scăderea numărului de școli din acest an este administrativă, nu demografică.
- 2011 · Închiderea spitalelor mici (intern) — Zeci de spitale orășenești sunt desființate sau transformate în cămine pentru vârstnici. Numărul de spitale scade cu aproape patruzeci într-un singur an.
- 2018 · Majorarea salariilor din sănătate și educație (intern) — Legea salarizării unitare se aplică etapizat, iar din 2018 salariile medicilor și ale profesorilor cresc substanțial. Este prima schimbare majoră de după anii de emigrație a personalului medical.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Reorganizarea rețelei școlare (intern) — 507 școli, 8,1% din total, își pierd personalitatea juridică și devin structuri ale altora. Numărul de unități scade cu 398 într-un an, dar clădirile rămân deschise - se schimbă cine le conduce, nu dacă mai există.
Pe județe
Vezi datele ca tabel
| locul | Județ | Valoare |
|---|---|---|
| 1 | Ilfov | 17,3 |
| 2 | București | 14,8 |
| 3 | Constanța | 14,7 |
| 4 | Cluj | 14,7 |
| 5 | Ialomița | 14,6 |
| 6 | Brașov | 14,1 |
| 7 | Iași | 14,1 |
| 8 | Brăila | 13,9 |
| 9 | Neamț | 13,7 |
| 10 | Bihor | 13,6 |
| 11 | Suceava | 13,6 |
| 12 | Dâmbovița | 13,5 |
| 13 | Argeș | 13,5 |
| 14 | Călărași | 13,5 |
| 15 | Timiș | 13,3 |
| 16 | Galați | 13,2 |
| 17 | Bacău | 13,1 |
| 18 | Prahova | 13,1 |
| 19 | Botoșani | 13,0 |
| 20 | Vrancea | 12,9 |
| 21 | Buzău | 12,9 |
| 22 | Satu Mare | 12,8 |
| 23 | Dolj | 12,7 |
| 24 | Sălaj | 12,6 |
| 25 | Bistrița-Năsăud | 12,5 |
| 26 | Olt | 12,5 |
| 27 | Arad | 12,4 |
| 28 | Sibiu | 12,4 |
| 29 | Giurgiu | 12,3 |
| 30 | Hunedoara | 12,2 |
| 31 | Alba | 12,2 |
| 32 | Tulcea | 12,0 |
| 33 | Vaslui | 11,7 |
| 34 | Maramureș | 11,7 |
| 35 | Covasna | 11,5 |
| 36 | Gorj | 11,3 |
| 37 | Harghita | 11,2 |
| 38 | Mureș | 11,2 |
| 39 | Vâlcea | 11,0 |
| 40 | Teleorman | 10,8 |
| 41 | Caraș-Severin | 10,6 |
| 42 | Mehedinți | 10,6 |
Marcaje pe date: întrerupere de serie; definiție diferită.
Metodologie și surse
Fișierele acestei pagini
Citare
România în date, „Elevi per cadru didactic”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-09-03.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/pupils-per-teacher" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Elevi per cadru didactic"></iframe>
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/pupils-per-teacher/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Elevi per cadru didactic"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | elevi per cadru didactic | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1990 | 16,7 | |
| 1991 | 16,6 | |
| 1992 | 15,7 | |
| 1993 | 15,4 | |
| 1994 | 15,0 | |
| 1995 | 14,8 | |
| 1996 | 14,5 | |
| 1997 | 14,8 | |
| 1998 | 14,8 | |
| 1999 | 15,0 | |
| 2000 | 14,8 | |
| 2001 | 14,1 | |
| 2002 | 14,3 | |
| 2003 | 14,1 | |
| 2004 | 13,3 | |
| 2005 | 13,2 | |
| 2006 | 13,0 | |
| 2007 | 12,9 | |
| 2008 | 12,6 | |
| 2009 | 12,7 | |
| 2010 | 13,5 | |
| 2011 | 13,5 | |
| 2012 | 14,1 | |
| 2013 | 13,9 | întrerupere de serie |
| 2014 | 14,1 | definiție diferită |
| 2015 | 14,5 | |
| 2016 | 14,5 | |
| 2017 | 14,3 | |
| 2018 | 14,3 | |
| 2019 | 14,0 | |
| 2020 | 13,6 | |
| 2021 | 13,6 | |
| 2022 | 13,5 | |
| 2023 | 13,2 | |
| 2024 | 12,9 | |
| 2025 | 13,1 |